Iată-ne în gara Ițcani (Suceava-Nord). 9, 2 lei ne-a costat pe fiecare biletul spre Putna.
Nu am mai călătorit cu trenul din copilărie. Se aude un fluier și apare apoi pe linia a II-a un… nici nu știam cum să-i spun. Un vagon – locomotivă…
Nu-mi spune că ăsta e tot trenul?, îl întreb pe Cătălin.
Chiar ăla era! Un automotor, aveam să aflu de la conductor cum se numește, fabricat în 1937, care, îmi povestea aceeași sursă, a transportat răniți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În mod normal, bătrânul automotor nu circulă spre Putna, dar cu două zile înainte, garnitura care merge de regulă pe această rută, așa-zisa Săgeată Albastră, s-a stricat în câmp, la Milișăuți.
La Rădăuți. Cu trenul prin cimitir
Noi eram 4: Antoanela, Cătălin, Ștefan și subsemnatul.
Ne așteptau 136 de kilometri de mers pe jos.
136 de kilometri cu peisaje unul și unul, cu monumente istorice unice în lume, cu oameni faini și o grămadă de întâmplări (le povestim pe toate aici, în Monitorul, în săptămânile ce urmează).
Și dacă te gândești că un astfel de drum cu trenul spre Putna poate fi banal, te contrazic.
Un tir care nu a respectat indicatorul la trecerea de nivel cu calea ferată, un om care a traversat linia ferată cu un butoi, chiar în fața trenului aflat în mișcare, au transformat călătoria într-una chiar palpitantă.
Mai cu seamă că urma să trecem cu trenul și printre morminte.
La Rădăuți se află singurul cimitir din România prin care trece calea ferată. Au construit-o austriecii în urmă cu peste un secol (asta ca să nu dați vina pe-ai noștri 😉)
În Europa, ar mai exista prin Elveția un astfel de cimitir, prin care trec garnituri de tren.
În România, însă, e unic. 100%.
La Rădăuți, liniștea cimitirului e spulberată din când în când de șuieratul trenului. Inclusiv al automotorului cu care am călătorit spre Putna, mecanicul fiind nevoit să “claxoneze” în zonele locuite pentru a evita vreun incident nefericit.
În 127 de minute am ajuns la destinație și, după ce-am deslușit semnificația înscrisului de pe una dintre ușile automotorului: “Feriți-vă de rețeaua de coniac” (vezi dezlegarea în video 😉), am plecat de la gară spre Mănăstirea Putna.
One Comment